[Ipu]

Eu mă refeream la vizibilitatea României în lume. Dacă pe vremea lui Ceaușescu, datorită poziției strategice pe care Războiul Rece a oferit-o României în cadrul politicii internaționale, toată lumea auzise de noi, acum suntem pierduți în spațiu. Degeaba există câteva sute de oameni într-o țară care au auzit de ...Lăzărescu sau de ...adjectiv, dacă marea lor majoritate sunt incapabili să-și amintească la câteva săptămâni după vizionare în ce țară se petrecea acțiunea. De „Noul val românesc” au auzit poate unii dintre cei care frecventează festivalurile, dar probabil marea majoritate a nord și sud-americanilor sau a asiaticilor care au văzut ambele filme nici n-au sesizat că ele sunt produse în aceeași țară. Nu există un filigran cultural care să identifice România în aceste producții. De-asta cred că, dacă aș face parte dintr-un juriu care dă bani de la buget unor filme românești, mai degrabă aș vrea să ajut niște întreprinderi în genul Restului decât unele ca Moartea (care, în ciuda valorii artistice și a umanismului său, se putea filma în orice țară cu același succes).