Includerea notei de subsol la prima apariție a unității de măsură străine ține de respectul traducătorului pentru/față de cititor.
Când traduci un text contemporan, cel mai normal e să traduci ”6 feet” prin „1m 80” dacă e vorba de înălțimea cuiva sau prin „2 metri” dacă e vorba de exemplu despre adâncimea la care se îngroapă sicriele etc. Dacă, în schimb, traduci din opera lui Shakespeare, vei tălmăci „6 feet” prin „6 picioare”, pentru a păstra atmosfera unei epoci în care nici în Țările Române nu se vorbea de/în metri.
Există și situații în care valoarea unităților de măsură nu are cine știe ce importanță și atunci e mai bine să le lași așa cum sunt în original. Ce rost ar avea de pildă să traduci titlul unui roman de aventuri al lui Jules Verne prin O sută de mii de kilometri (pe) sub mări? (Unitatea din original, „leghe” (”lieue”), nu se mai folosește nicăieri în prezent.)
__________________
„Iubirea" e un cuvânt şi-atât. Există şi cuvinte care nu au un sens anume, ci reprezintă numai o alăturare de sunete.
|