Cu observația legată de „meritat” sunt perfect de acord.
Pentru colegii noștri: Pitbull nu îl compară pe Ceaușescu cu Lenin, ci dă numai un exemplu extrem ca să se facă înțeles. Ceaușescu n-a organizat genociduri cu bună știință. E drept, mai ales în ultimii ani ai dictaturii sale, mulți oameni, mai cu seamă cei din unele zone mai sărace ale Țării, s-au confruntat cu lipsuri, lumea a suferit de foame și de frig; multe mii de femei au murit probabil ca urmare a avorturilor în condiții improprii; multe persoane și-au pierdut mințile când au văzut cum le sunt demolate casele, iar astea sunt numai exemplele care-mi vin acum în minte. Dar oricât ne-am strădui, cu greu l-am putea asemăna pe Ceaușescu cu autorul celebrului ordin „Arestați! Spânzurați! Împușcați!”. (De fapt, nici măcar ceea ce s-a întâmplat în România înainte de 1964 nu poate fi comparat ca modus operandi sau ca proporții cu masacrele din Rusia și US. De pildă, „chiaburilor” care, asemeni străbunilor mei, amenințați și terorizați, au ales viața în locul pământului, alegerea le-a fost respectată.) Ceaușescu a crezut până în ultima clipă că acționează pentru Popor și că Poporul îi e recunoscător, atât de mult a fost intoxicat de cei din preajma lui. (De altfel, izolarea dictatorului de realitate e o caracteristică a mai tuturor regimurilor totalitare.) Teoria conspirației susține că multe dintre nenorocirile „Epocii de Aur” au fost aranjate special pentru a-l compromite pe Ceaușescu. Nu știu ce să cred, nu mă pronunț. În tot cazul, există mărturii ale unor oameni din serviciile de informații care susțin că au încercat să-i trimită dictatorului scrisori cu mulți ani înainte de `89, dar că rezultatele acestor încercări au fost tocmai mutarea lor disciplinară în alte posturi mai puțin importante. Oricare va fi fiind adevărul, e clar că, vorba lui Pitbull, populația a avut cel mai mult de suferit; cei care susțin astfel de teorii tot asta au în vedere, nu reabilitarea dictatorului, și pentru asta cred că trebuie respectați.
__________________
„Iubirea" e un cuvânt şi-atât. Există şi cuvinte care nu au un sens anume, ci reprezintă numai o alăturare de sunete.
|