Am avut onoarea de a-l cunoaste personal pe maestrul Liviu Ciulei si m-a invitat la un whisky si nenumarate tigari acasa la domnia sa, pe strada Tudor Arghezi. Se intampla in iarna lui 1996, prin decembrie, iar experienta a fost sublima. Datorita dumnealui am descoperit opera lui Harold Pinter si datorita dumnealui am reusit sa deosebesc un actor bun de unul de duzina. Emotia pe care am incercat-o pe drumul dintre Piata Iancului si Piata Rosetti in acea seara de iarna cred ca se poate compara cu aceea pe pe care am trait-o recent in drum spre scoala mea primara si gimnaziala, unde aveam s-o revad dupa un car de ani pe cea care mi-a fost prima mare iubire...
La multi ani, Maestre!
|