Originally Posted by keepwalking:
|
stiti care mai e o parte naspa a "noului val"?
oamenii astia ne deprima.
zau, poate cineva sa spuna ca a iesit ceva mai increzator in sine de la filmele "minimaliste"?
ceva mai bine dispus, ceva mai bogat cu o replica, cu o vorba, cu o lumina in suflet, cu o bucurie, cu buna dispozitie?
sau au facut pe vreun copil sa viseze, sa aiba un idol de pe ecran?
|
Ma surpinde sa aud din gura ta niste pretentii atat de inguste, avand in vedere ca vorbim de arta.
Sunt filme care pot sa-si propuna sa faca ce spui tu, dar in cazul lor nu mai vorbim de arta... cel mult de o forma decadenta a acesteia. Am traversat si eu aceasta mentalitate, si chiar destul de recent, dar am depasit-o. N-ai cum sa imbraci aceasta doctrina si in acelasi timp sa-i acepti pe Kubrick, Lars von Trier sau David Lynch. Scopul artei nu e sa provoace placeri, oricat de rafinate, sau - Doamne fereste! - sa ofere idoli si modele, desi acestea exista adesea ca efecte colaterale, ci sa scoata la lumina adevaruri indiferent cat de negre sunt acestea. Iar dupa parearea mea, si nu numai, pentru un spectator normal nu ar trebui sa existe o bucurie mai mare decat constientizarea acestuia.