Cinemagia Forum - View Single Post

keepwalking · 30 Jun 2010, 18:42

iata un articol trecut cu vederea, bineinteles, de apologetii "noului val"
l-am gasit acum, si veti vedea ca vorbeste si de spectatorii care, pana una, alta, aduc bani cinematografiei romanesti.

http://www.ftr.ro/producatorul-lui-c...nesc-40459.php

Producătorul lui Caranfil şterge pe jos cu „Noul Val” românesc

Invitat la Cluj în cadrul Galactoria 2010, producătorul Cristian Comeagă a acuzat sistemul cinematografic autohton că a reinstituit „Cîntarea României”. Acesta a catalogat ca fiind deosebit de gravă reinstituirea, într-o formă foarte perversă, „mai evoluată şi mai controlată”, a simptomelor celebrelor manifestări din perioada comunistă, cu atît mai mult cu cît nimeni nu vorbeşte despre asta. „Cîntarea României a fost inventată pentru a stimula talentele, numai că a ajuns să proclame valori care nu erau valori, care nu aveau nici tehnică, nici artă, astfel că, într-un timp scurt, s-a ajuns la degradarea sistemelor de valori. La fel, filmul românesc a ajuns într-o formă aberantă, în care profesionalismul a fost înăbuşit”, a declarat Comeagă în cadrul unei conferinţe susţinute azi în faţa studenţilor Facultăţii de Teatru şi Televiziune a Universităţii „Babeş-Bolyai”.

„Felia de viaţă” naşte plictiseală, nu tensiune

Producătorul filmelor „Asfalt Tango” şi „Restul e tăcere”, regizate de Nae Caranfil, a mai spus că mai grav, în sensul consecinţelor imediate, e faptul că s-a redescoperit realismul, naturalismul şi minimalismul pentru a demonstra că filmul se poate face şi fără mijloace, deci fără tehnică. „Orice actor e capabil să tacă între 10 şi 50 de minute cu ochii în tavan, filozofic, altminteri. Regizorul nu trebuie să ştie decît să spună motor, pentru că toată lumea în jur îşi face singură treaba. Cum poţi să dai un premiu pentru montaj unui film ca «Poliţist, adjectiv» (foto - n.r.), cînd sînt doar şapte-opt cadre?”, s-a indignat producătorul. Comeagă a comparat racordul tinerilor regizori la ilustrarea unor „felii de viaţă” cu cineaşti din perioada comunistă, ca Mircea Veroiu, Dan Piţa sau Mircea Daneliuc. „Singura diferenţă e că, atunci, dincolo de felia de viaţă, era vorba despre transfigurare, care face această simplă diferenţiere între artă şi reportaj. Filmul nu e o manifestare în sine, ci un spectacol, iar veridicul, verosimilul înseamnă total altceva decît felia de viaţă. S-a tot vorbit de tensiunea acestor filme, dar un cadru foarte lung, în care cineva doar stă pe după stîlp şi nimeni nu-l bagă în seamă nu naşte tensiune, naşte plictiseală. Vrem realism? Duceţi-vă la «Croaziera», la «Faleze de nisip». Acolo sînt actori care chiar joacă, regizori care chiar creează un univers”, consideră Cristian Comeagă.

Spectatorul, absent din „Noul Val”

Acesta a acccentuat faptul că „falanga minimalistă” reprezintă o lume foarte bine gîndită, iar filmele pe care le fac regizori precum Corneliu Porumboiu, Cristian Mungiu sau Cristi Puiu sînt gîndite cu predilecţie pentru festivaluri. „Nu e nimic peiorativ sau de condamnat în asta. Dar Nae Caranfil, de pildă, face filme pentru spectator. Caranfil e cvasi-unic, pentru că încearcă să împace şi capra şi varza, încearcă să demonstreze că e posibil să faci un film care să aibă valoarea unei exprimări artistice şi să placă, să poată umple sala. Din punctul meu de vedere, condiţia de bază pentru un film e să aduci un spectator la el şi, la sfîrşitul filmului, acesta să iasă mulţumit din sală. Restul, discuţiile despre valoare artistică şi aşa mai departe, vin abia după aceea. Din păcate, faţă de ce se întîmplă, nimeni nu mai are o poziţie critică, analitică. Mi se pare tragic că toată lumea vorbeşte la unison, ca toată această chestie să fie tratată ca o genialitate, iar ce nu este la fel să fie tratat ca un gunoi”, a afirmat Comeagă.

Premii ştiute dinainte

Producătorul s-a arătat surprins şi de cît de unitar gîndesc înşişi tinerii regizori, declarîndu-se împotriva oricărui alt punct de vedere. Acesta şi-a amintit de perioada în care, acum cîţiva ani, a fost preşedinte al juriului la Festivalul DaKino şi, încercînd să discute cu regizorul Corneliu Porumboiu despre filmele din competiţie, acesta i-ar fi replicat că el s-a dus la festival doar pentru a-i da premiu lui Radu Jude. „A cataloga drept non-artistic tot ce nu este în acest fel... E cel mai periculos. Vorbesc despre un minicultism, adică despre o combinaţie între ce se afirmă vulgar cu scuza că ar fi minimalism şi proletcultism. N-am nimic cu acest fel de a face cinema, dar ce e îngrozitor şi trebuie respins e totalitarismul şi autoritatea cu care se impune cizma”, a spus producătorul lui Caranfil. Cristian Comeagă a mărturisit că există şi filme cu adevărat minimaliste, care ştiu să exploateze emoţia: „Eu, cînd vreau să fluier, fluier”, al lui Florin Şerban, dar şi „4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile”, al lui Mungiu.

„E foarte important de văzut ce se va întîmpla mai departe, cum vor evolua. Cum va arăta următorul film al lui Porumboiu? Al lui Puiu? Al lui Mungiu?. Dincolo de trend, după un film ca «Poliţist, adjectiv», ce urmează?”, a încheiat producătorul

30 Jun 2010, 18:42	#166
keepwalking Guru Join Date: Mar 2009 Posts: 2,598	iata un articol trecut cu vederea, bineinteles, de apologetii "noului val" l-am gasit acum, si veti vedea ca vorbeste si de spectatorii care, pana una, alta, aduc bani cinematografiei romanesti. http://www.ftr.ro/producatorul-lui-c...nesc-40459.php Producătorul lui Caranfil şterge pe jos cu „Noul Val” românesc Invitat la Cluj în cadrul Galactoria 2010, producătorul Cristian Comeagă a acuzat sistemul cinematografic autohton că a reinstituit „Cîntarea României”. Acesta a catalogat ca fiind deosebit de gravă reinstituirea, într-o formă foarte perversă, „mai evoluată şi mai controlată”, a simptomelor celebrelor manifestări din perioada comunistă, cu atît mai mult cu cît nimeni nu vorbeşte despre asta. „Cîntarea României a fost inventată pentru a stimula talentele, numai că a ajuns să proclame valori care nu erau valori, care nu aveau nici tehnică, nici artă, astfel că, într-un timp scurt, s-a ajuns la degradarea sistemelor de valori. La fel, filmul românesc a ajuns într-o formă aberantă, în care profesionalismul a fost înăbuşit”, a declarat Comeagă în cadrul unei conferinţe susţinute azi în faţa studenţilor Facultăţii de Teatru şi Televiziune a Universităţii „Babeş-Bolyai”. „Felia de viaţă” naşte plictiseală, nu tensiune Producătorul filmelor „Asfalt Tango” şi „Restul e tăcere”, regizate de Nae Caranfil, a mai spus că mai grav, în sensul consecinţelor imediate, e faptul că s-a redescoperit realismul, naturalismul şi minimalismul pentru a demonstra că filmul se poate face şi fără mijloace, deci fără tehnică. „Orice actor e capabil să tacă între 10 şi 50 de minute cu ochii în tavan, filozofic, altminteri. Regizorul nu trebuie să ştie decît să spună motor, pentru că toată lumea în jur îşi face singură treaba. Cum poţi să dai un premiu pentru montaj unui film ca «Poliţist, adjectiv» (foto - n.r.), cînd sînt doar şapte-opt cadre?”, s-a indignat producătorul. Comeagă a comparat racordul tinerilor regizori la ilustrarea unor „felii de viaţă” cu cineaşti din perioada comunistă, ca Mircea Veroiu, Dan Piţa sau Mircea Daneliuc. „Singura diferenţă e că, atunci, dincolo de felia de viaţă, era vorba despre transfigurare, care face această simplă diferenţiere între artă şi reportaj. Filmul nu e o manifestare în sine, ci un spectacol, iar veridicul, verosimilul înseamnă total altceva decît felia de viaţă. S-a tot vorbit de tensiunea acestor filme, dar un cadru foarte lung, în care cineva doar stă pe după stîlp şi nimeni nu-l bagă în seamă nu naşte tensiune, naşte plictiseală. Vrem realism? Duceţi-vă la «Croaziera», la «Faleze de nisip». Acolo sînt actori care chiar joacă, regizori care chiar creează un univers”, consideră Cristian Comeagă. Spectatorul, absent din „Noul Val” Acesta a acccentuat faptul că „falanga minimalistă” reprezintă o lume foarte bine gîndită, iar filmele pe care le fac regizori precum Corneliu Porumboiu, Cristian Mungiu sau Cristi Puiu sînt gîndite cu predilecţie pentru festivaluri. „Nu e nimic peiorativ sau de condamnat în asta. Dar Nae Caranfil, de pildă, face filme pentru spectator. Caranfil e cvasi-unic, pentru că încearcă să împace şi capra şi varza, încearcă să demonstreze că e posibil să faci un film care să aibă valoarea unei exprimări artistice şi să placă, să poată umple sala. Din punctul meu de vedere, condiţia de bază pentru un film e să aduci un spectator la el şi, la sfîrşitul filmului, acesta să iasă mulţumit din sală. Restul, discuţiile despre valoare artistică şi aşa mai departe, vin abia după aceea. Din păcate, faţă de ce se întîmplă, nimeni nu mai are o poziţie critică, analitică. Mi se pare tragic că toată lumea vorbeşte la unison, ca toată această chestie să fie tratată ca o genialitate, iar ce nu este la fel să fie tratat ca un gunoi”, a afirmat Comeagă. Premii ştiute dinainte Producătorul s-a arătat surprins şi de cît de unitar gîndesc înşişi tinerii regizori, declarîndu-se împotriva oricărui alt punct de vedere. Acesta şi-a amintit de perioada în care, acum cîţiva ani, a fost preşedinte al juriului la Festivalul DaKino şi, încercînd să discute cu regizorul Corneliu Porumboiu despre filmele din competiţie, acesta i-ar fi replicat că el s-a dus la festival doar pentru a-i da premiu lui Radu Jude. „A cataloga drept non-artistic tot ce nu este în acest fel... E cel mai periculos. Vorbesc despre un minicultism, adică despre o combinaţie între ce se afirmă vulgar cu scuza că ar fi minimalism şi proletcultism. N-am nimic cu acest fel de a face cinema, dar ce e îngrozitor şi trebuie respins e totalitarismul şi autoritatea cu care se impune cizma”, a spus producătorul lui Caranfil. Cristian Comeagă a mărturisit că există şi filme cu adevărat minimaliste, care ştiu să exploateze emoţia: „Eu, cînd vreau să fluier, fluier”, al lui Florin Şerban, dar şi „4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile”, al lui Mungiu. „E foarte important de văzut ce se va întîmpla mai departe, cum vor evolua. Cum va arăta următorul film al lui Porumboiu? Al lui Puiu? Al lui Mungiu?. Dincolo de trend, după un film ca «Poliţist, adjectiv», ce urmează?”, a încheiat producătorul Last edited by keepwalking : 30 Jun 2010 at 18:56.