|
Bautura bautura si manele
Si femei de sapte stele
Bautura bautura si gagici
Nu as mai pleca de aici
Viata mea de bagabond
As schimba-o dar nu pot
Nici nu pot nici nu vreau
Sa traiesc fara sa beau
Bautura bautura si manele
Si femei de sapte stele
Bautura bautura si gagici
Nu as mai pleca de aici
E sistem adevarat
Beau la foc automat
Cand ma apuc de bautura
O tin tanda cate o luna
Bautura bautura si manele
Si femei de sapte stele
Bautura bautura si gagici
Nu as mai pleca de aici
Bautura bautura si manele
Si femei de sapte stele
Bautura bautura si gagici
Nu as mai pleca de aici
Cristi Dules – cel mai mare poet “pe care l-a ivit si-l va ivi , vreodata , poate , pamantul romanesc” – s-a nascut pe meleaguri muntenesti, intr-un palat din Chitila. Inca din copilarie, talentul sau, recunoscut azi de milioane de suflete mangaiate de operele sale, l-au transformat intr-un geniu pustiu avant la lettre. Codrul, frate cu romanul, a reprezentat pentru micutul Dules, sursa de inspiratie pentru versurile de mai tarziu: “E sistem adevarat/ Beau la foc automat”. Fara indoiala, in acest paragraf, autorul sugereaza acele vremuri in care gratarele incinse “la foc automat”, intretineau atmosfera bahica ce-l face pe autor sa hiperbolizeze chiar si Timpul : “O tin tanda cate-o luna”.
Momentul redactarii acestui poem, este pentru Dules perioada destramarii iluziilor, a indepartarii si despartirii de fiinta adorata si lirica erotica inregistreaza o tematica a absentei, a neimplinirii visului, generatoare de apasatoare melancolie. Natura ocrotitoare, feminina, paradiziaca, potentata erotic din aceasta opera, isi are o asemenea fascinatie asupra poetului incat ea se divide, devine o intreaga multime in ochii indragostitului: “Si femei de sapte stele”.
Prezenta ideii de stea transpare ca o metafora a luceafarului eminescian, multiplicat de sapte ori, nu intamplator. Hotelurile pot avea cinci stele dar muza scriitorului transcede si o astfel de limita devine inacceptabila.
Poezia se deschide cu portretul personajului, in ambianta specifica spatialitatii din care el isi trage seva creatoare: “Viata mea de bagabond/ As schimba-o dar nu pot/ Nici nu pot nici nu vreau/ Sa traiesc fara sa beau!”. Se aduna aici, in cadenta ampla a versului, in ritm iambic, cu cezura la mijloc, intr-o sonoritate ce imita muzica sferelor la care se refera in cele din urma, cuvinte indelung alese si cizelate, deopotriva metafore si simboluri cu mare forta de semnificare si de evocare, Timp si loc, gand si somn, viata si moarte, poet si cugetare se reunesc sub semnul unei armonii cosmice perfecte, ce razbate din succesiunea vocalelor si a silabelor, din sonoritatea cuvintelor, din sintaxa concentrata a versurilor.
Prezenta masiva a hiperbolelor este explicata de repetitia obsesiva si sublinierea substantivului “bautura” din refren: “Bautura bautura si manele/ Si femei de sapte stele/ Bautura bautura si gagici/ Nu as mai pleca de aici…” Asadar, tema alcoolului este amintita de patru ori in timp ce femeile si manelele doar o data.
Interesant este diferentierea personajului colectiv feminin in “femei” si “gagici”. Ultimei categorii, autorul i-a inchinat si o poezie de inceput: “Ce gagica exploziva,/ Ce gagica atractiva,/ E facuta pe masura mea/ E frumoasa nebuna.”
Cristi Dules a fost, este si va fi o personalitate coplesitoare, care ii impresioneaza pe contemporani prin inteligenta, memorie, curiozitate intelectuala, cultura de nivel european si farmecul limbajului.
|