[Neuptolem]

Eu tot nu prea înţeleg ce relevanţă are genul.

Nu are in subiect. Are in modul meu de abordare a discutiei, pe o fata as intelege-o mult mai usor ridicand in slavi bunul-simt.

În cel mai rău caz, se putea trage concluzia că-s un mascul efeminat, din exprimare şi idei.

Si esti? Un mascul efeminat, "honey"?

În orice caz, şi eu te-am înţeles acum şi nu are treabă cu secsul.

Pai nu are ca subiect. Are in modul meu de adordare a discutiei.

Aşa e, ai dreptate, bunul-simţ e de asemenea relativ, nu e determinant în trasarea caracterului unei persoane, cu atât mai mult cu cât firea umană e atât de imprevizibilă, complexă

Corect!

iar tu ai dreptate.

Huuuh....am rasuflat linistit.

Dar cu siguranţă brutarul sau străinul din tramvai faţă de care te manifeşti cu politeţe...

Come-oooon!

Bunul-simţ în cazul ăsta e singurul etalon în scurta şi superficiala apreciere a celor cu care intri în contact, în la fel de scurta şi zilnica interacţionare cu aceşti oameni care îţi sunt complet necunoscuţi.

Nu trebuie sa dam importanta interactiunilor de scurta durata. Nu sunt relevante in traiul de zi cu zi, decat daca depinzi de ei, si cum nu-i mai vezi, deci n-o sa depinzi!
Mult mai completa si importanta este: civilizatia. Bunul-simt face parte din civilizatie. Si nu poti acum sa-i ceri bun-simt unui cocalar cu Mertzan care rasuna a manele, unui smeker, unui vagabond, unui prost crescut, unui taran intrat pe pile in lumea buna, samd. Ei pe deasupra sunt si: necivilizati, needucati, rau-intentionati, profitori, etc.

Eu inchei aici aceasta conversatie. Pur si simplu nu mi se pare atat de crucial si relevant in gradul de civilizare: bunul-simt. A nu avea bun-simt nu inseamna neaparat nesimtire. A fi lipsit de bun-simt nu te face un personaj negativ in societate.
Concluzia: eu nu vreau sa am bun-simt. Dar vreau sa fiu un personaj pozitiv, unul civilizat.