Antichrist este un film pentru a carui vizionare iti trebuie un stomac sanatos. Recunosc ca m-am uitat in alta parte cand Ea s-a automutilat, in rest am rezistat, desi n-a fost usor.
Nu l-am vazut in conditii prea grozave. Eram la TIFF, la proiectia in aer liber si era cam frig. Am tinut, insa, sa il vad, pentru ca il asteptam cu sufletul la gura, fiind vorba de febletea mea, LvT.
M-a socat si am avut un mix de reactii (soc, amuzament, greata), nu stiam ce sa cred. Aveam senzatia ca LvT a facut filmul la misto, chiar mi-a venit sa rad vazand dedicatia finala. Nu mai era acel von Trier pe care il adoram eu. Credeam ca ne-a luat la misto pe toti, si pe spectatori, si pe Tarkovski, si pe juriul de la Cannes.
Totusi, acum, dupa un timp, ma gandesc sa revad filmul, cred ca merita mai multa atentie si m-am inselat la inceput vazandu-l ca pe o gluma a unui geniu care a ajuns sa isi permita orice.
Totusi, vulpea vorbitoare ramane un kitch de top!