|
Problema ridicata de Marius e una extrem de interesantă şi, în acelaşi timp, complexă. Sînt două aspecte ale acestei probleme – fragila graniţă dintre sex şi violenţă şi relaţia pervers-masochistă dintre regizor şi spectator. În ceea ce priveşte al doilea aspect, Kubrick, cu A Clockwork Orange, se află foarte aproape de Haneke (mai bine zis, Haneke de Kubrick). Ambii ne-au folosit pe post de cobai în experimentele lor legate de natura umană. Analizînd acest aspect pe ecran, ne determină ca, la rîndul nostru, să sondăm, dacă avem curajul, acea parte a subconştientului pe care, de obicei, o lăsăm în pace deoarece considerăm că e mai înţelept astfel.
Şi, pentru a-mi valida şi eu carnetul de membru în acest select club al perverşilor, mărturisesc că simt o anumită doză de plăcere ori de cîte ori mă uit la scena violului din Irreversible. Ăştia sîntem, ce să-i faci. The Antichrist Generation...
|