[Dragomara]

Deci dobitocul de Halebardul ma exaspereaza cu mesaje pe facebook, doamne ce idiot e, incercand sam covinga ca nu el e DanT, ca si cum l-as fi intrebat eu vreodata sau m-ar f interesat subiectul. Doamne, ce milog, si ma implora sa nu mai zic pe forum ca el e danT. Mai mare rusinea, ditamai omul cu nevasta acasa sta toata ziua pe forumuri si-si face conturi pe facebook ca sa exaspereze userii cu mesaje.

Of. Vroiam doar să mai spun că eu sunt de părerea că nu trebuie să judeci omul după prima reacţie CARE NU-ŢI PLACE, că fiecare dintre noi merită încă o şansă, şi încă o şansă, că vrem cu toţii acelaşi lucru, şi anume să fim înţeleşi, apreciaţi şi iubiţi pentru ceea ce suntem, AŞA CUM SUNTEM. Întotdeauna e ceva de respectat şi iubit în fiecare, şi noi înşine suntem singurii vinovaţi când că nu găsim, sau NU VREM să vedem asta în ceilalţi.

Aş vrea să cred că nu am nimic să-mi reproşez, singurul lucru cert pe care-l pot spune e faptul că am făcut aproape totul pentru a-mi face o părere cât mai obiectivă despre cei care mi-au stârnit interesul. Sunt mândră de mine însămi că am investit toată încrederea în oameni care nu au făcut decât să mă dezamăgească iar, şi iar, şi iar. Mâine aş face-o din nou. Evident, cu alţii. Nu m-aş fi putut suporta dacă ar fi fost pe dos.

Spunea cineva aici că femeile îşi fac un merit din a deveni martire (uneori numai ale celor pe care cred că-i iubesc, soţi, copii, etc.) nu e uşor să-ţi înduri propria-ţi suferinţă, darmite pe-a altora! Poate că asta este adevărata dragoste. NU ştiu. Ceea ce ştiu sigur e faptul că nu ai voie să faci pe nimeni să sufere; după asta nu poţi merge mai departe, oricât ai încerca.

No, sunt foarte dezamăgită de Halebardu; şi cu toate că am cel mai pronunţat simţ al umorului (dintre conoscuţii mei, încă în viaţă, ) sunt câteva aspecte peste care chiar nu pot trece.