Cred că o să mor şi nu voi înţelege:
1. De ce dacă nu îţi convine ceva, continui să-l faci?!
2. De ce dacă nu te interesează ceva, continui să vorbeşti despre lucrul acela?!
3. De ce dacă nu ai habar de ceva, nu te documentezi înainte să îţi dai cu părerea?
3. De ce dacă cineva ia o decizie care-l priveşte personal, altcineva se simte atacat?! [o fi la modă să te simţi ofensat din orice?]
P.S. Este atât de simplu să ignori... pentru că, nu-i aşa?, opusul iubirii/simpatiei e ignoranţa, nu ura [atâta timp cât urăşti încă mai simţi ceva].
P.P.S. Toate nedumeririle astea mă enervează crunt.
__________________
E prea clişeic să spui că e clişeic.
|