|
Problema cinfeililor de pretutindeni este, Ulrich, ca nu-si mai impun bariere estetice si se axeaza aproape in totalitate pe ingurgitarea informatiei brute. Scutul numit forma odata distrus se nasc polemici in jurul povestii, exclusiv, ajungandu-se la situatii ridicole ca aici, unde unii nu percep caracterul infantil al continutului filmului Avatar, iar oponentii lor ridica in slavi o mizerie cinematografica precum THL, nereusind sa sesizeze ca este net inferior dramaturgic lui IB.
Din nefericire, inclusiv specialistii dau o mana de ajutor acestor tendinte, prin oscarizarea excesiva a unor basini vizuale si/sau aruncarea in derizoriu a utilizarii mjloacelor de expresie filmica de inalta tinuta de catre cineasti. In aceste conditii, filmul a ajuns sa nu mai seduca, el violeaza de-a dreptul.
|