Mai oameni buni, sa-mi explice si mie cineva ce anume e bun la filmul asta?
Acum nu cer imposibilul, nu cer sa-mi explicati cum un asemenea film poate fi considerat material de Oscar... Intreb numai - ce anume e bun? Idiotenia situatiilor, de la cea cu fotografiile (a la Vacanta Mare) pina la scena retarda a nuntii? Anna Kendrick, careia in fiecare secunda iti vine sa-i dai un pumn in mecla? (tipa asta e nominalizata la Oscar???
).
Ar trebui sa fim induiosati de saracul Clooney deoarece, dupa o zi stresanta in care a mai ruinat viata a 20-30 de oameni, isi baga scula in tot atitea pasarici cite orase viziteaza (dar, deh, n-are parte de dragoste, cel mai important lucru
)? Ar trebui sa ne dea pe spate scenariul de o ipocrizie crasa? Adica nici nu stiu ei, angajatii, ce mare favoare li se face, de fapt, primind un sut in cur... O adevarata mana cereasca... Dl. Schillinger, de exemplu, cu doi copii acasa, sta si cugeta – hmmm
, am lucrat o viata intreaga ca un dobitoc pentru 50.000 USD pe an. Nu mai rezistam, bine ca a venit ingerul asta pazitor, cu Hannah Montana alaturi, sa-mi arate calea cea dreapta... Pai eu in copilarie am avut un vis – sa cresc viermi de matase. Da-o-n pizda ma-sii de slujba si de familie, acum am ocazia sa-mi urmez visul...
La un moment dat am vrut sa opresc filmul ca n-am mai rezistat, sincer. Apoi, spre final, a aparut singurul moment cit de cit ok, scena in care Clooney descopera ca Farmiga are familie. M-a facut sa trec momentan cu vederea restul pacatelor, caci, dupa cum e vorba, de sters, tot Persilul din lume nu va reusi sa le stearga.
Poate sa fie filmat si sa arate bine. La fel a fost si
The International. Nu e de ajuns... Nici pentru un film obisnuit, daramite pentru unul cu pedigree si singe albastru... Cica...