...Numai la o privire superficialä.
In fond, sunt opinii complementare - fete ale aceleiasi realitäti; atâta doar cä fiecare laturä îsi absolutizeazä viziunea. Mai concret spus: într-adevär, interventia lui Dumnezeu e infimä (fiindcä nu e aproape deloc necesarä: a creat un mecanism perfect, care functioneazä singur). Unii o exclud complet, altii dimpotrivä, exacerbeazä acele rarissime instante de exceptie.
Fac o märturisire: nu sunt absolut convins nici mäcar de existenta lor; admit posibilitatea ca pasivitatea curentä a lui Dumnezeu sä fie absolutä. Dar asta nu mä împiedicä sä-L recunosc în numeroase situatii, ca si cum ar fi actionat atunci. De ce? Fiindcä acele evenimente particulare sunt rezultatele evidente ale regulilor stabilite de El la începuturi - deci, în ultimä instantä, tot consecinta directä (oricât de îndepärtatä în timp) a interventiei Lui. Ceea ce aratä cât de futil e sä ne pierdem în speculatii märunte, când totul se leagä atât de evident.
|