|
Asta nu mai e karma. E ura divina! Dumnezeu e sadic.
- Andrei!
Vocea asta ii inteapa creierul. E ea. Intoarce privirea, insa evita s-o priveasca. Poate daca nu-i recunoaste existenta, va disparea.
- Elena... Salut!
Un salut tremurand, si tampit, in situatia data. Desi constientiza tot ce i se intampla, nu stia cum sa reactioneze. Se simtea rupt de sine.
- Ce s-a intamplat? Ce ai facut?
- Eu... Eu...
- Dati-mi voie, domnisoara, spune un jandarm, incercand sa deschida portiera dubei.
|