|
Eu nu merg pe ideea unei dihotomii atât de drastice. Sigur cä sunt douä categorii diferite, dar cred cä departajarea lor atât de categoricä le däuneazä ambelor, împingându-le spre extreme: filmul de continut devine elitist, criptic, autist, filmul de consum devine vulgar, ieftin, amatoricesc.
Mentinerea lor într-o relatie comparativä, la distantä justä, îl face pe primul sä rämânä accesibil si universal, iar pe al doilea, un divertisment de calitate. Cum spunea si Cristi Puiu: filmele de continut hränesc scoala filmelor de consum, iar filmele de consum constituie platforma (financiarä, de productie, de piatä, de formare si mentinere a unui public, etc.) pentru cele de continut.
|