O confruntare electorala in trei: Basescu, Geoana, Tariceanu, dispusi ca la spectacolele de revista pe niste trepte in forma de semicerc, avand in fundal arcade din beculete care se aprindeau intermitend. Publlic ca la un quiz-show. Filmare dolly. Il puteai ghici pe undeva si pe Baz Luhrmann in povestea asta. Sala in delir, aplauze, muzica, ovatii. Moderator-prezentator, Dan Bittman.
Eu, impreuna cu cativa fosti colegi de liceu, acasa la Geoana. Culmea, eu tocmai intrasem in PNL, nu stiu de ce vedeam confruntarea tocmai acolo. Ne uitam la televizor intr-un salon.
Incepe spectacolul. Tari incepe tare, urale la galerie, grupul de dansatori din spatele sau executa cateva miscari. Raspuns bun Base, scenariul se repeta in tabara pedeilor. Un raspuns fulgerator al lui Geoana, care-i aduce punctajul maxim posibil, surclasandu-i pe ceilalti doi. Goana urla un yeeeee cam ca duminica seara si ridica mainile, apoi da sa coboare. Aluneca si cade-n cur, apoi din treapta-n treapta pana jos. Toata lumea izbucneste in ras, inclusiv noi acasa la el. Diplomat cum il stim, se redreseaza repede si merge sa salute publicul, apoi da mana cu Base care rade in hohote, iar cand se indrepta spre Tariceanu ma trezeste un amic la telefon sa mergem la pub sa vedem rugby.
|