|
Mungiu: "Nu sunt obsedat de comunism!"
După ce filmul lui Mungiu, "4,3,2", în care se prezintă povestea amară şi damatică a unui avort în perioada lui Nicolae Ceauşescu, a făcut impresie la Cannes, Occidentul a aflat că în România s-a născut un adevărat curent cinematografic.
De la amarul "A fost sau n-a fost?" regizat de Corneliu Porumboiu, sarcasticul "Moartea domnului Lăzărescu", "California Dreamin'" al lui Cristian Nemescu la "Poliţist Adjectiv", semnat tot de Porumboiu, cinematografia românească a demonstat că tinerii regizori români au un cuvânt de spus în industria de profil.
"Este vorba un număr mare de filme bune dintr-o ţară care până acum nu a figurat vizibil în dicţionarele de cinematografie mondială, iar nimeni nu se aştepta la asta", scrie Irish Times.
Vorbind despre valul de tineri regizori români ale căror opere ajung să fie apreciate pe plan internaţional, Mungiu consideră că totul a izvorât din dorinţa de a face ceva mai bine.
"Cred că a început ca o reacţie spontană împotriva filmelor româneşti care au fost făcute în tinereţea noastră, în timpul regimului comunist. Erau atât de nerealiste încât, am crezit că putem face mai bine decât ei, oricine poate face mai bine. Acest lucru s-a suprapus cu banii publici care sunt disponibili pentru primul film al unui regizor", spune Mungiu.
La doi ani după ce obţinea cea mai importantă distincţie şi recunoaştere la Cannes, "port-drapelul" unuia dintre cele mai puţin probabile valuri cinematografice din ultimii câţiva zeci de ani, potrivit irlandezilor de la "Irish Times", Cristian Mungiu oferă o imagine antologică prin "Amintiri din Epoca de Aur", o colecţie de scheciuri în care se prezintă cu mult umor negru viaţa de zi cu zi din România din timpul ultilmelor zile ale comunismului.
"Era important să alegem poveşti care spuneau ceva despre sistem. Trebuia să fie interesante, dar să şi spună ceva despre efectul comunismului asupra oamenilor obişnuiţi.Cea despre porc, de exemplu, a apărut cu adevărat într-o revistă a poliţiei. Era o secţiune cu avertismente care spunea ", spune Mungiu.
Potrivit regizorului român "4,3,2" a fost conceput cam în aceeaşi perioadă cu "Amintiri din Epoca de Aur", însă a simţit că dacă ar lansa mai întâi pelicula comică ar da impresia greşită.
"Am plănuit-o ca parte a unei trilogii şi ştiam că celelalte filme vot fi comice. Nu am intenţionat ca <4 luni> să fie primul, dar odată ce scenariile au fost gata, am făcut o pauză. Nu voiam ca primul film din serie pe care îl lansam să fie o comedie deoarece oamenii puteau crede că viaţa sub acel regim a fost o glumă. Nu voiam ca tinerii să creadă că viaţa de atunci pare amuzantă şi să îşi dorească să fi răit atunci. În realitate nu a fost distractiv", afirmă Mungiu.
Românilor "4,3,2" nu le-a dat de gândit
Cineastul român s-a arătat cumva descumpănit că filmul "4,3,2" a stârnit polemici afară şi nu şi în România, precizân că pentru români a contat mult că este o peliculă premiată la Cannes pentru a-şi da seama că "filmul punea întrebări referitoare la vieţile lor".
Mungiu: "Comunismul este doar backgroundul. Este timpul să mergem mai departe"
Fimul lui Mungiu care a atras atenţia Europei asupra cinematografiei din România a stârnit un adevărat val de pelicule ale căror acţiune esre plasată ultimii ani de dictatură ceuşistă.
"Nu am făcut aceste filme deoarece sunt obsedat de acea perioadă ci pentru că voiam să revin la perioada în care aveam 20 de ani. Voiam să povestesc cum am devenit adolescent. Au fost ani comunişti, nu putem nega asta. Dacă aceste filme funcţionează nu o fac doar pentru că sunt despre comunism, ci pentru că sunt poveşti personale. Comunismul este doar backgroundul. Este timpul să mergem mai departe", încheie Mungiu.
Potrivit jurnaliştilor irlandezi care l-au intervievat, Cristian Mungiu, acesta nu pare figura unei mişcări majore în cinematografie. "Cu faţa rotundă, îmbrăcat într-un hanorac îngrijit şi pantaloni casual, pare un student postuniversitar sau un profesor de şcoală gimnazială. Jean-Luc Godard ar fi intrat ca un nor de vapori marxişti otrăvitori. Federico Fellini ar fi fost adus pe un scaun de heruvimi tatuaţi, însă Mugiu se aruncă pe scaunul de la bar şi începe să vorbească într-o engleză surprinzător de fluentă", notează jurnaliştii de la "Irish Times".
|