[Deleted]

bine, nu e legendă. da' aia cu porcu' e doar exemplu de prostie crasă. iar aia cu mortu', hmmm. unchiu-meu murit la bicaz, pe malul lacului. dar l-au îngropat acasă la sibiu. făfă să coste o căruţă de bani şi să fie vorba de aprobări "speciale" în afară de alea normale în acest caz.
alea cu activistu', miliţianu' şi mai ştiu eu ce, or fi legende. dar asta e prostie!

pe aia cu porcu' nici nu am luat-o tale-quale.
eu i-am dat alt sens, am scris asta imediat după ce am văzut filmul.

să şi cred aşa ceva ... really

mai e ceva: eu am văzut doar Partea I (aia, fără răzbunare). deci n-o ştiu pe aia cu mortu'
(cea scrisă aici)

dacă mă gândesc şi mai bine, hmmmmmmm
singura cunoscută îmi era cea cu retuşatul fotografiilor Micului - Mare Spârc. dar asta era realitate: că-l înălţau să ajungă la nivelul altor şefi de stat (uneori părea că levitează, atât de sus îl cocoţau); nebunia portretelor într-o ureche sau două (bucăţi); cravata cu blacheuri etc. ... toate astea nu sunt "legende", le purtam din gură în gură ca act de desacralizare a unor fantoşe pe care care ni le vârau în ochi şi-n creier, cu de-a sila - ţii minte câte portrete vedeai peste tot? era vreun loc unde să scapi de imaginea lui?

că n-ar fi putut UNUL singur să sâvârşească o asemenea operă, cultul personalităţii, nu-i aşa? fără armata aia de lătrăi şi lingăi ...

toate celealte ... le consider povestiri amuzante, născocite ca să-ţi petreci timpul în loc de ...

btw: când m-am mutat în casă nouă, prietenii mei (arhitecţi) mi l-au strecurat în frigider, sub pernă, l-au lipit pe capacul de la WC --- überall, numai el am râs cu lacrimi

totuşi, Paul, fiecare gen (chiar şi folclorul) îşi are un anumit segment de consumatori / transmiţători