|
Sunt fericita ca vin de la Amintiri din Epoca de Aur si mi-a facut seara. A fost un sentiment extraordinar in sala plina , parca eram toti prieteni intre noi, s-a aplaudat si a fost asa o voie buna generala... cand s-a terminat lumea nu voia sa se ridice de pe scaune sa plece, stateam si ascultam muzica de generic, au trecut cateva minute bune inainte sa ne dezmeticim ca s-a terminat. cand am iesit toata fatza-mi era un mare zambet. si-n strada lumea statea si discuta. ce sa mai, asta doresc cinematografiei romanesti. sa ma faca sa plec asa fericita de la un film.
|