Han,
Lentoarea narativa este destul de specifica filmului european, as opposed to the american action-orriented movies, asadar, nu asta e problema. Lentoarea si introspectia, introversia, lumea launtrica sunt cumva inerente aici. Nu asta e motivul pt care m-a plictisit filmuletul lui Rohmer ci partea de mijloc a scenariului in sine. Am spus, are un inceput excelent, promitator, fertil, conflict cat China de mare, dar.....nu deyvolta ideea. Parca uita de la ce a plecat si se pierde in anodin, mediu. Inafara de faptul ca din cand in cand tanara mama mai suspina dupa El si ca nu se poate indragosti nicicum de altcineva, nu prea vad cum a fost prelucrat carligul de la inceput. Sau exploatat.
Imi vorbesti de cu totul alte filme mai sus insa nu poti argumenta o relatie (de ordin logic ma refer) cu alte relatii, exterioare. Nu poti convinge pe cineva ca Povestea de iarna e frumoasa pt ca Pauline a la Plage e misto

Trebuie sa recurg la aceasta obiectie pt ca nu am vazut alte filme de Rohmer, dar urmeaza
Multumesc!