|
― Te superi dacă îţi pun o întrebare? De cît timp eşti pompier?
― De zece ani, de la vîrsta de douăzeci de ani.
― Citeşti vreodată cărţile pe care le arzi?
― E interzis prin lege! rîse el.
― Oh. Desigur.
― E o muncă bună. Luni ardem Millar, miercuri ardem Whitman, vineri Faulkner, le facem scrum, apoi ardem şi scrumul. E deviza noastră oficială.
Merseră mai departe şi fata îl întrebă:
― E adevărat că, în urmă cu mulţi ani, pompierii stingeau focurile în loc să le aprindă?
― Nu. Casele au fost întotdeauna construite din material neinflamabil, te rog să mă crezi.
― Ciudat. Am auzit că, odinioară, casele luau foc din întîmplare şi pompierii erau necesari ca să stingă focul.
El rîse.
mai usor, asa, sa mearga treaba repede.
|