de pe blogul citat, cu comentariile respective:
"Unele sunt în paragină, altele sunt lăsate de izbelişte, câteva s-au făcut crâşme. Un cinematograf a devenit studio de televiziune, iar altul e teatru. Ultimul din ele e un caz fericit. Şi în fine, cinematograful meu de suflet a fost ras de pe faţa pământului şi în locul său va apărea un minunat hotel de 4 stele. Să îi fie de bine patronului intellectual
Semnele unor vechi refugii spirituale ale bucureştenilor se mai disting şi azi. Pe vremuri, aici erau cozi imense pentru un pumn al lui Piedone, pentru o scamatorie a Omului Păianjen sau a lui Superman sau pentru o lacrimă din Lanţul Amintirilor. Prin faţă sălăşluiau ţigănci cu ciungă cu surprize sau cu acadele. Cine nimerea Ferrariul care băga 220 km la oră era stăpânul cartierului... Televiziunea, internetul şi mall-urile au ucis cinematografele de cartier. După ştiinţa mea mai funcţionează doar două din ele: Gloria, în zona IOR, şi Europa, fostul Mioriţa, de la intersecţia Moşilor cu Carol. În rest, tăcere.
Pe bulevard, sunt două cimitire -
Capitol şi
Bulevard:
În mahalaua Griviţa, aproape de Gara de Nord, zac ruinele a trei monumente arhitectonice. Cinematograful
Griviţa a luat foc prin anii '90 şi a rămas înţepenit:
Peste drum se află
Dacia. Undeva pe zid se zăreşte un grafitti care nu mai are nevoie de niciun comentariu: "Indiferenţa ta mă anihilează”…
Perete în perete cu Griviţa s-a aflat
Buzeşti care, de asemenea, a căzut la datorie în urma acelui incendiu:
În zona Pro Tv, pe strada Mătăsari, pe unde colcăie păsările de noapte, există urmele fostului cinema
Popular. Aici era raiul filmelor sovietice.
Pe strada Mihai Eminescu,
Viitorul a clacat:
La Perla,
Volga era la modă. S-au chinuit unii să o cosmetizeze în Studio Martin dar au eşuat.
De la Marriott către Ghencea, pe Calea 13 Septembrie, dibuim urmele
Lirei. Azi se zăreşte doar un fotoliu prăfuit...
Pe şoşeaua Giurgiului, neşte gratii au blocat
Flamura
La
Favorit s-a dezvoltat economia de piaţă însă cultura a rămas datoare...
Cultural, singurul cinema din Berceni, e doar o amintire. Un afiş cu Harry Potter mai atârnă într-o vitrină infectă...
La capătul tramvaiului 14, lângă Cora, stă ascuns după neşte blocuri vechiul
Cosmos. Într-o vreme pe aici s-au aciuat adepţii bisericii lui peşte prăjit:
Aici a fost cinemaul meu de suflet -
Aurora. Noţiunea de "coadă" avea pentru mine altă conotaţie la Aurora, înainte de 1990. Ştiam că o să fac cunoştinţă cu Zorro, cu Călăreţul Singuratic, cu Winettou, cu Cobra, cu Jandarmul de la St. Tropez şi cu alte figuri de genul ăsta şi nu mă deranjau nicidecum orele de stat în îngrămădeală, fie că eram prezent de la ora 6 dimineaţa...
Lângă biserica ctitorită de mareşalul Ion Antonescu exista "Ateneul şi cinematograful
Vergului". Interesele economice au transformat "Munca" (a avut loc o rebranduire la un moment dat) într-o crâşmă cică mai deocheată.
Tot o crâşmă a devenit
Melodia, de la intersecţia Lizeanu cu Ştefan cel Mare. Piedone (Bud Spencer, pentru cine are tendinţa de a face confuzii cu un om politic) a fost înlocuit cu Botezatu şi Anda Adam...
În cartierul
Floreasca, cinematograful cu acelaşi nume s-a dat peste cap şi a devenit Kristal.
Într-o zonă râvnită de bogătanii de tot felul, cinema
Drumul Sării oferă azi un şniţel asezonat cu un cal cu trăsură:
Piticii de dinainte de 1990 mergeau la Muppets sau Rumburak la
Doina, vizavi de Banca Naţională. Bănuiesc că azi nu sunt primiţi dacă nu au în dotare o mamă şi un tată.
O liotă de aplaudaci vine zilnic la studio
Excelsior pentru a rânji pe doi lei. Antena 3 a schimbat rostul cinematografului din zona Clăbucet.
Singura locaţie care a rămas fidelă culturii sănătoase este vechea
Pacea, din Militari. Azi e unul din cele două clădiri ale Teatrului Masca. Probabil prin Bucureşti mai sunt şi alte urme ale unor foste cinematografe. Eu pe astea de mai sus le-am descoperit..."