|
Sunt de acord cu recuperarea lui Pita din perioada buna. Numai ca pentru mine aceasta perioada se intinde pana la Faleze de nisip, cel mult pana la Dreptate in lanturi. Pas in doi mi se pare un film tezist si plin de falsitati (in scenariu, jocul actorilor, regie). Cred ca Pita se imburghezise groaznic daca-si imagina ca muncitorii din uzina citesc la greu, fac scrima la club si canta cu fanfara in decoruri pitoresti. Cei pe care i-am cunoscut eu in acelasi an 1985 (faceam practica la IMUAB) scuipau seminte, fluierau gagicile si nu prea stiau sa citeasca decat Sportul si Informatia. Asta se aplica la maistrii, ca muncitorii abia silabiseau la seral ma-ma sau ana are mere. Iar muzica lui Adrian Enescu (stiu ca Saskiul e fan Adrian Enescu si muzica electronica) imbraca toata propaganda asta (ce frumos e la noi in uzina, ia asculta muzica laminorului) in pretentii de Stalker. E adevarat ca la vremea respectiva inghiteam o gramada de propaganda in filme (replici de genul: "Cand vorbesti despre El, sa-ti scoti sapca din cap" mi se par si acum savuroase) dar dupa douazeci si cinci de ani dati-mi voie sa ma uit cu alti ochi la filmul asta si sa zic "Am fost mintiti" (nu cu televizorul ci cu un amestec inept de Tarkovski si Fellini). In rest, despre perioada de inceput a lui Pita, numai de bine.
|