Cinismul nu era al cuplului, era al solutiei alese de Polanski pentru final. Daca la Hollywood, sa zicem intr-un western, totul e OK la inceput, apoi apar raii, dupa aia justitiarii si in final se restaureaza binele, aici e un pic pe dos. Un cuplu nu foarte fericit are sansa de a se confrunta cu problemele lui si a le rezolva (tanarul autostopist deschide rana – e un fel de autopsie ce face el) dar ei evita rezolvarea problemelor, se marginesc la salvarea aparentelor si prefera sa bage capul in nisip. E o foarte subtila lupta pentru putere in scena finala pe care eu o interpretez ca mai jos (vezi cu italice cum citesc eu dialogul si gestica/mimica).
Ea: Ti-e frica?
El: Nu.
Ea: Ti-este.
El: Nu mi-e.
Ea: Chiar nu-ti e?
El: Ba da. (l-a adus unde vroia: avantaj ea)
Ea: Nu merge la politie. E suficient ca ti-e frica.
El: Tu nu esti responsabila pentru ce s-a intamplat.
Ea: Era in spatele balizei. Erai plecat cand a revenit. Am tipat dupa tine.
El: E o prostie.Inventezi toate astea. Crezi ca ma poti scapa. Imi spui o gramada de minciuni, eu ma prefac a le crede, apoi citim in ziar : baiat de 19 ani disparut. Si atunci ni s-ar face rau (we’ll feel sick).
Ea: Tu inventezi.
El: Am verificat baliza. Nu era acolo.
Ea: E viu. Atat de viu ca te-am inselat cu el. (avantajul meu creste – de-acum ne putem intoarce la status quo)
El: Tie ti-e frica, intr-atat incat fantazezi. (rana din amorul propriu nu ma lasa sa ma intorc la status quo)
Ea: De ce ne-am oprit. (hai sa terminam cu prostiile si sa ne reluam viata asa cum era ea)
El: As vrea sa te cred, dar sa ma tradezi cu el. Ce gluma proasta. (tu stii ca eu stiu ca te-ai culcat cu el dar nu pot sa reiau relatia pana cand, macar formal, self esteem-ul meu nu e restaurat)
Ea: Imi pare rau. N-o s-o mai spun. (ok, daca tot stim amandoi ce s-a intamplat si eu am un avantaj pe care-l pot exploata discret oricand, sunt de acord sa nu mai vorbim despre asta – live on).
Noroc ca nu mi-a mers ieri internetul si am avut timp sa revad secventa finala (ba s-o si transcriu) ca altfel scriam din amintiri si intuitii. Scuze pentru interpretarea colocviala a dialogului. Sper ca acum e mai clar la ce ma refeream.
|