|
Pitbull,
am citit acum cronica ta. Mi-a placut imens, e exact genul de cronica de film pe care imi place sa o citesc, foarte foarte documentata, te trimite la date istorice si sociale, problematizeaza relatia dintre poveste si realitatea in care este evocat. Mi-a placut la nebunie, si am aflat o multime de lucruri noi!
Totusi, nu ai perceput gaura aceea imensa pe care am perceput-o si eu? Acuma am ramas obsedata, pe bune, de ce rahat Michael tace? Nu poate fi credibil un astfel de personaj in vecii vecilor. Cum ramane cu justificarea fiecarui act al personajelor intr-un scenariu?
Exceptionala echipa de lucru a filmului, nu apucasem sa aflu cine sunt in spatele lui.
Ce mi-a mai placut: cele doua personaje, el si ea, se aseamana foarte mult: amandoi sunt blocati intr-o anume stare de necomunicare, ea dintotdeauna, el abia mai tarziu, odata cu acuzarea ei in tribunal. Poate asta explica esecul relatiei. Amandoi se izbesc de un prag - pragul ei il inteleg, dar pe al lui nu. Nu ma pot impaca cu asta!
|