|
Suplimentul de Cultura / VOI N-ATI INTREBAT fara zahar VA RASPUNDE
Sa nu stam cu miinile in sin
Bobi
Era una din zilele cu dezlegare la peste. Ce ciudat suna, dezlegare, de parca as fi fost legat de un stilp si as fi fost inconjurat doar de furaje de post. Dar crestinul adevarat respecta ziua de peste indiferent daca in celelalte zile din post devoreaza porci intregi. Prin urmare am purces cu autoturismul in parcarea selgros, cu gindul de a da iama in lada frigorifica si de a alege cei mai grasi si mai voluptosi merluciusi ai speciei. Locuri de parcare erau destule, asa ca m-am infipt intr-unul aproape de intrarea in pravalie, sa-mi fie mai usor cu caruciorul. Intimplarea face ca am nimerit chiar linga un loc destinat persoanelor cu handicap, pe care l-am ocolit si l-am lasat liber din considerente de protectie sociala. In momentul acela mi-am dat seama cit de ipocrit este statul, cum se da rotund ca asigura conditii decente pentru aceasta categorie defavorizata, cind de fapt nu face mai nimic. Rampele pentru invalizi au 45 de grade si e moarte sigura sa te dai pe ele.
Protezele bune sint scumpe si nu si le permite aproape nimeni. Citeodata imi doresc sa pot face ceva pentru ei, sa demonstrez ca solidaritatea incepe de la fiecare individ in parte, nu trebuie sa asteptam nepasatori interventia statului. Mi-ar placea, de exemplu, sa salvez un handicapat de la inec, sa-i fac respiratie gura la gura si sa-si revina, sa-mi multumeasca si sa plece cotonog la familia lui, iar toate rudele prezente sa ma laude si sa ma aplaude cu minutele lor mici si strimbe. Sa nu uite niciodata gestul meu si sa-mi trimita la Craciun si la Paste felicitari facute de ei, asa cum pot, cu gura, cu picioarele. Numai sa nu fie o zi friguroasa, ca fac hipotermie si nu ma bag in apa nici sa ma tai.
Pina una alta incerc sa-i respect prin fapte simple. De exemplu, lasind liber locul de parcare destinat lor. Sa stiti ca sint multi nesimtiti care ocupa aceste locuri. Pur si simplu nu le pasa, se baga ca boii. Mama, oare cum ar fi sa prind pe unul facind asa ceva, tocmai acum, cind sint atit de pornit sa fac dreptate?
Si cum soarta iti pregateste cele mai frumoase surprize, in nici doua secunde minunea se intimpla. Am simtit cum mi se urca singele in urechi. Aveam sansa sa iau atitudine civica, mai ales ca parcarea era dens populata. M-am repezit la masina porcului, am deschis brusc portiera si l-am tras afara. I-am dat repede doua scatoalce dupa cap si un sut in bot, ca sa se inmoaie si sa nu mai riposteze, dupa care am inceput sa-l injur si sa-i fac morala in vazul lumii, care parea ca ma priveste aprobativ, dupa care am luat-o spre intrarea in magazin, mindru ca oamenii au luat un exemplu de verticalitate umana. Nesimtitul nici nu se mai putea ridica de jos. S-a tirit pina la portbagaj, de unde a inceput sa traga de un carucior cu rotile. L-a ajutat o baba.
|