Originally Posted by Pitbull:
|
La filmul cel bun şi mare
Sub colina tâmpă, într-un nou hotel
Unde la culcare se bea antigel,
Plânge şi suspină, de-i saltă cosiţa
Tunsă băieţeşte... Cine? Garofiţa!
Fiindcă-n zori de ziuă au plecat în pripă,
Iar ea tre' să ducă hrana la echipă.
Iar domnul director stă de-a dreapta ei,
Rostind dulci cuvinte despre dumnezei.
Orologiu-n stradă-i ziua jumătate.
Telefonul sună pe neaşteptate.
"Ce faci, Garofiţo? Te-aşteptăm de-un an!"
"Cine-i?" "Nu-mi ştii glasul, dulce limbăşan?
Soarta noastră fuse crudă şi-astă dată,
Am tras o secvenţă, şi nici aia toată!
Vântul suflă rece, ceţuri ne-nconjor!
Vino cu mâncarea, că ni-i tare dor!"
Garofiţa tace, cu sau fără voe.
Ia problema-n mână domnul Neagoe:
"Ce spui tu, măi Geo? Am ajuns departe!
Filmul «Misiunea...» merge ca la carte!
Eu îi sunt director, este filmul meu.
Dac-aveţi probleme, nu-s director eu!
Însă dacă gerul, vrând să-ngreuneze
Sângele în vene, să-l anchilozeze,
Glasul tău cel nobil astfel l-a schimbat,
De eşti şef-producţie, cu adevărat,
Apăi tu mâncarea, fără de maşină,
Poţi să-mi spui şi mie cum te-aştepţi să vină?
Fă-te A.R.O., Dacie, microbuz - ce-oi şti,
Şi-ntr-un ceas, aicea, ne-ntârziat să fii!"
Nu sfârşeşte vorba, şi-un claxon răsună.
De prin văi echipa, jalnic, se adună.
Şi până pe seară li se-anunţă-n scris
Că-n judeţ filmarea iar s-a interzis!
Dimitrie Bolintineanu
Mihnea Columbeanu
15 decembrie, 1989
|
Senzational!
Pot s-o folosesc?