|
intamplator eram si eu in sala la acest nanofestival.
dincolo de stangaciile inevitabile pentru niste incepatori si pe care nu le voi comenta, trebuie sa remarc ce a fost probabil cel mai mare defect la majoritatea scurt-metrajelor vazute: o grava lipsa de idei. 0 mesaj, 0 tensiune, 0 imaginatie. cu cateva exceptii, filmele alea nu spuneau nimic. 10 minute de peisaj pe fundal muzical nu reprezinta nici un reportaj, cum am inteles ca era tema initiala, nici un film artistic. si asta e doar un exemplu.
un + totusi pentru "barbatii de piatra si metal", care "periat" putin, ar fi putut sa iasa foarte ok.
daca scopul realizarii acestor filme era unul pur didactic, pentru initiere in tehnica realizarii unui film (lucru cu camera, cu actorii/subiectii, sau alte probleme care apar si fata de care imi recunosc ignoranta), atunci imi retrag o parte din comentarii. dar daca se voiau a fi scurt-metraje care sa faca fata cat de cat onorabil intr-un festival studentesc, situatia nu e chiar fericita.
spre surprinderea mea, absolut toate comentariile salii au fost pozitive. ok, trebuie incurajata pasiunea si dorinta de a face film, dar, desi nu am tangente cu domeniul decat ca spectator, ma indoiesc ca lumea cinematografiei e una roz si pufoasa care asteapta pe oricine cu bratele deschise. acei tineri ar trebui sa invete de pe acum cu bobarnacele pe care mai mult ca sigur le vor primi in viitor, daca vor ajunge sa faca film intr-un mod profesionist.
de ce nu am facut eu atunci acele critici? atmosfera din sala era descurajanta. cuma spus un amic care era si el acolo, ar fi fost ca si cum as fi intrat intr-o biserica in mijlocul unei slujbe ca sa spun ca nu exista dumnezeu.
|