[Pitbull]

"The Wrestler" - Prãfuit, zaharisit, poncif, banal, trenant
Da' cu Mickey ce-au avut...?

Ce-i maneaua pe lângã muzicã, e circul violent numit catch, sau wrestling, apropo de sport. O fãcãturã kitsch, care imitã grosier sporturile combative (box, greco-romane, lupte libere, etc.), supralicitând brutalitatea ºi spectacolul vulgar în dauna spiritului sportiv ºi de competiþie, spre deliciile unor adunãturi isterizate de sub-spectatori grobieni. Evident, din punct de vedere sociologic, patologic ºi scatologic (figurativ vorbind), ar fi interesant sã explorãm cinematografic aceste bas-fonds ale societãþii - cu condiþia sã avem cu cine; ºi cu ce.
Problema - marea, grava, serioasa, insolvabila ºi iremediabila problemã - porneºte de la text. Robert D. Siegel, fost redactor ºef al ziarului satiric "The Onion", n-a avut ce face ºi, ce ºi-a zis el? "Hai scriem noi un scenariu!" Zis ºi fãcut: hai scris ei un scenariu - uitând domniile lor (adicã a lui Robert, al lui Siegel ºi-ale lui D.) cã treaba asta ºi cu scenaristica este douã chestii foarte grele. Ce-i drept, s-a mai jucat el de-a filmangiul, scribulind taman simultan "The Onion Movie" - ºi, mai recent, "Big Fan" (unde, ce sã vezi, mai fãcurãm ºi regia, cã aºa suntem noi, veleitari!). E limpede cã Robertului D. tare i-a mai plãcut filmele la viaþa lui - cãci în "The Wrestler" recunoaºtem un almagam (vorba lui Costache Ciubotaru) de "Rocky I-X", "The Champ", "Supravieþuitorul" ºi muuulte alte filme, plus o dozã sãnãtoasã din "Poveste de cartier" (cãci, dacã-s manele, bâlci sã fie!). Bãiatul haber n-aber sã construiascã o poveste - în schimb originalitate, ioc. De la cap la coadã, ne târâie o peltea c-un wrestler (sau «catcheur», vorba neamþului) care, voil�* de vezi, fosta-i lele ãl mai tare din parcare acu' dooj de ani, da' ºase, cã viaþa nu iartã, ºi-acum i-a venit vremea sã dea socotealã: se mai cafteºte pe arene de douã parale, locuieºte-ntr-o rulotã (sau în machinã, când iar n-are cu ce plãti chiria), nevasta i s-a pierdut în ceaþã, fi-sa-l detestã c-a lãsat-o cu ochii-n soare de când era micã ºi pân-s-a fãcut mare (ba nici chiar când e ziua ei nu mai ºtie - nu c-ar fi ºtiut vreodatã!), ºi-acuma, na-þi-o frântã, îºi plânge singur de milã cã nu mai are pe nimeni! Adicã, ce sã-þi povestesc! Cu mâna lui ºi-a fãcut lucrul manual, da' ejaculeazã metafore adââânci, cum cã ia la el ce-a ajuns, "o bucatã ce carne stricatã care nu meritã sã fie aºa de singur(ã)" - închei citatul. Ba meriþi, tãticu'! Meriþi cu vârf ºi-ndesat! E clar?
Staþi, c-avem o problemã. Aia cu spoilerele. Probitatea profesionalã îmi dicteazã sã nu vã povestesc filmul, ca sã nu vã stric plãcerea vizionãrii - las' sã v-o strice Siegel ºi Aronofski, cã ei iau ºi bani pentru asta. Aºa cã, dacã vreþi sã vã luaþi de cineva c-a bãgat spoilere, aveþi la dispoziþie sute ºi mii de cineaºti din ultimul secol ºi ceva: totul e previzibil aici, tot mormanul de cliºee prãfuite ºi banalitãþi zaharisite, dupã ce vezi primul sfert din film, poþi sã ieºi la ãia care-aºteaptã sã intre de la opt ºi sã li-l povesteºti pân-la sfârºit, cadru cu cadru, ºi cu dialoguri cu tot!
Ca ºi cum dezastrul ãsta n-ar fi fost de ajuns, compunerea lui Siegel a încãput pe mâna lui Darren Aronofsky, care-n urmã cu aproape zece ani ºtia sã facã filme, da' i-a trecut, ºi de la cineclubistia "Fântânã" a intrat aºa, plenar, în zodia bulibãºelii. În primul ºi-n primul rând, tot ce-am taxat mai sus apropo de script, omul nu atenueazã, nu corijeazã, nu niveleazã - ci amplificã. Concepþia vizualã e leºinatã, inexpresivã ºi hiper-repetitivã - mereu aceleaºi locuri comune de încadraturã, unghiulaþie ºi miºcãri de aparat, fãrã nici o justificare (la loc de cinste stând cadrele cu protagonisul vãzut din spate, urmãrit de operator, cum merge - cã-mi ºi ºoptea Collins, în salã: "Dac-ar fi fãcut tot afiºul numai dintr-un colaj de poze cu ceafa lui Mickey Rourke, se scoteau de numa'!"). În admirabilul "Requiem for a Dream", ca ºi în regretabilul "The Fountain", Aronofsky mãcar avea stil ºi compunea niºte spectacole vizuale de-þi luau ochii - aici, compune doar niºte platitudini de-þi ia minþile de plictisealã. Te-ai aºtepta sã se joace niþel cu aparatul, când se troznesc ãia-n ring - lulu: cele trei secvencioare de lupte sunt filmate mai mortãcinos ca-n "Ringul" Nicolaescului. Ai expecta sã aprofundeze scenele din culise, cu pregãtirile tactice ºi relaþiile dintre caftangii - ciuciu: sunt convenþionale ºi expediate. Ai crede cã mãcar trragedia drrramaticã a errrrroului o s-o valorifice cât de cât - vax: se-nvârteºte-n jurul cozii, pânã ne ia pe noi cu ameþeli.
Evident, de-aici porneºte ºi cel mai trist rateu al întregului proiect - penibila "revenire" a lui Mickey Rourke, cu un iz vârtos de Michael Jackson, care ºi el a revenit alaltãieri ca sã aibã de unde se retrage. Nu e un secret pentru nimeni cã popularul star american nu mai era de-o bunã bucatã de vreme nici zgubiliticul soldat Reese de-acum treizeci de ani, din "1941"-ul lui Spielberg, nici tulburãtorul Harry din parkerianul "Angel Heart" din 1987 - în mare parte, din cauza propriilor lui fasoane care i-au creat reputaþia de "actor dificil" (din nou povestea cu "lucrul manual", care-l înrudeºte mãcar aparent cu al sãu Randy "The Ram" Robinson). Dar daþi-mi voie sã mã îndoiesc de deplinãtatea facultãþilor mintale ale producãtorilor (din nou Aronofsky, plus Scott Franklin ºi Jennifer Roth), dacã ºi-au propus sã-l reºapeze cu un asemenea rol de papier mâché - sau poate or fi avut ceva cu el, mai ºtii...? Randy nu e doar o hibridã copie la indigo dupã Balboa înciocãlat cu Billy the Champ - mai e ºi liniar, superficial, schematic ºi stereotip. În plus, nici mãcar în ring nu-i interesant - ce fãceau alde Hulk Hogan ºi alþi loseri în regie proprie, la televizor, acu' zece-cinspce ani, era ºi mai spectaculos, ºi mai cu personalitate. Mickey al nostru, bietul, se face cã face - drept pentru care, Aronofsky îi trânteºte ºi cireaºa pe tort, supralicitând melodramatic, cu istericale (ca atunci când i se taie de babele ramolite din alimentara ºi face ca toþi dracii) ºi bâzâieli (cã dacã nu lãsa lacrima sã pice, nu ne prindeam c-are naturelu' simþitor).
ªi ca sã facã din baclava... ãsta, sarailie... of, sã facã din ºerbet bici, prietenii lor care la nevoie se cunoaºte l-au mai propus ºi la Oscar! Zis-a Mickey, la ziar: "Cu filmul 'The Wrestler', Darren Aronofsky îmi oferã cuu adevãrat o a doua ºansã. De data asta, nu vreau s-o ratez. Vreau sã le arãt acestor ticãloºi cã sunt încã bun! ªi vã spun: voi câºtiga un Oscar!"
ªi l-a câºtigat.
Sean Penn.

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
6 martie, 2009, h. 16:00-16:53
Bucureºti, România