|
Titlul "Arta apärärii individuale" avea un skepsis care s-a pierdut: filmul ar fi trebuit sä înceapä cu câteva secvente satirice la adresa platourilor de filmare (Vasile Nitulescu recitând poezii patriotice seara la Arcul de Triumf, niste haidamaci spärgându-se-n figuri de arte martiale pe Kiseleff), care amorsau paradoxal-ironic titlul.
Filmul lui de platou, cu Geo Visu si Dalila Gall, se intitula: "Pentru prietenul absent" - si se termina cu una dintre cele mai misto secvente de cosmar (propriu-zis; oniric) pe care le-am väzut vreodatä. Asa de misto, cä Madambostan l-a pus sä dreagä busuiocu' cu un epilog în care regäseam protagonistul pe un santier, recuperat prin muncä si pentru muncä.
|