|
Hai sa reinvii topicul asta, ca a trecut pe pagina 2 si e pacat.
Zic asa: in conditii extreme obtii reactii extreme.
Daca esti fugarit de o haita de lupi, sari un gard de 3 metri pe care in conditii normale nici vorba sa-l fi putut sari.
Acum, cine este cel adevarat: cel care poate sari gardul sau cel care nu?
Ca tot ziceam de Die Hard 1: si acolo sunt conditii extreme, in care un personaj-erou din nastere se descurca de minune si astfel le face fata teroristilor. Dar cine e el cu adevarat n-o sa aflam niciodata, de aia scenaristii au incercat sa mai bage si cate ceva din viata personala: nevasta-sa e acolo ostatica, ceva conflicte in familie, sunt amintiti copiii lui pe care ii iubeste asa mult. Dar tot nu capata un profil adevarat Omul bruce willis. Ramane doar un erou-supererou.
Asta reprosez genului asta: se cam trage din senzationalismul hollywoodiano-protevistic. Si e facil.
Mi-e mult mai greu sa inteleg de ce se hotaraste Andrei Rubliov sa taca si sa nu mai picteze decat de ce plange o fata blocata in lift. E normal sa planga.
P.S. Btw, inca un detaliu pe langa multele pe care le-am pomenit: mesajul ala de la sfarsit: "Message not sent. Try again later" nu exista. Exista doar "Message not sent" iar telefonul va tot incerca de la sine sa-l trimita chiar si cateva zile la rand. "Try again later" auzi in telefon cand nu poti contacta pe careva.
Micile detalii care fac intregul sa se clatine.
|