In schimb, foarte multe femei care au trecut prin experiente similare, afirmä despre "432" (uitati-vä pe net, sunt o multime) lucruri de genul: "E tulburätor de adevärat, ar trebui sä-l vadä cât mai multä lume, sä stie prin ce-am trecut noi atunci...!" Oare cine are mai multä dreptate: cine fuge de o amintire dureroasä, sau cine are täria de a-i sustine perpetuarea, întru luare aminte?
Apropo, nonfilmul cu "...America" ar încerca si el, särmanul, sä reînvie amintirea unor vremuri de veritabil cosmar, pentru o altä generatie (teroarea stalinistä din anii '50), dar n-o face... O batjocoreste, doar, transformând-o în circotecä ieftinä.
|