[Floydman]

Sä nu cazi în ridicolul lui Oseciuc, care când l-am întrebat, siderat, dacä väzuse "Stalker", a început sä chicoteascä: "He-he, mergeau cu masina pe linia aia de tren, si toti trägeau în ei, si nici unu' nu i-a nimerit, hihihi, hoho!" (Da, acolo era o stângäcie de mizanscenä clarä - ei, si? Era Tarkovski, nu Carpenter!)
Tot apropo de "Hârtia va fi albasträ", am mentionat flagrantele greseli din capodopera "Siberiada". Sä nu uitäm nici rupturile de racord grosiere ale lui Chaplin, din "City Lights" sau "The Great Dictator".
; etc.

In treacat fie spus, nu sunt convins ca in Calauza, in secventa cu pricina era o "stangacie de mizanscena". Tarkovski lucra cu simboluri unde nici nu te asteptai. Faptul ca grupul era intangibil la gloantele paznicilor Zonei poate simboliza perfect, un fapt destul de simplu: in aventura initiatica, in cautarea raspunsurilor la marile intrebari din viata unui om, singura piedica reala este propria fiinta. singurele fiinte care puteau duce la esecul incursiunii, la esuarea cautarii lor, erau cele trei personaje insele. nici un factor extern nu putea sa ii impiedice ci doar sa le influenteze reactiile, sa le modeleze comportamentele. de aceeea gloantele ratau toate tinta.
daca se fereau totusi de gloante? sigur ca se fereau. nimic nu este nefiresc, artificial sau ciudat in nici unul din demersurile personajelor, daca ne uitam bine. toate actiunile si reactiile lor de-a lungul filmului sunt perfect umane.