...spirit dyonisiac, petrecaret, risipitor, ludic...onorariul de le cel mai iubit dintre pamanteni l-a cheltuit cu amicii la spritzuri si pe loz in plic (existau pungi cu 100 de lozuri, costa 300 de lei, " imi angajasem om care sa le rupa pentru ca facusem bataturi la degete " )...a iubit teatru mai mult decat cinematografia ca orice actor autentic..pe cand facea naveta la Constanta cineva i-a furat pantofii din compartiment...a trebuit sa strabata drumul de la gara pana la Teatru, in plina iarna, descult si in palton...
credea ca cele mai bune lucruri in viata sunt iubirea si prietenia ...adora lungile, nesfarsitele taclale cu amicii... si muzica lautareasca...credea, deasemeni, ca norocul, providenta, destinul, joaca - pentru fiecare in parte - un rol decisiv...s-a simtit toata viata privilegiat fara sa aiba convingerea ca o merita...
well, incet-incet aristocratii scenei romanesti se duc catre cele vesnice...partea trista ( tragica aproape) e ca in locul lor vin niste animale stranii, cabotine, de plastilina, care-si spun ilicit "actori"...
__________________
Beauty is in the eye of the beer holder
|