|
din pacate nu am avut acces la net pe perioada festivalului si nu am putut sa scriu la cald impresiille, dar parca nici la rece nu e rau, ca ideile s-au asezat mai bine.
sa o iau pe rand:
1. selectia mi s-a parut ceva mai slaba decat anul trecut, numarul filmelor insuficient pentru a pretinde la o adevarata competitie internationala. de acord cu remarca lui gionloc.
2. Eu nu fac parte din galeria de suporteri ai lui Silent light. Ii reconosc toate calitatile, numai ca am avut sentimentul ca e destinat celor care fac filme, nu celor care le privesc. e un curs de compozitie si nu emotie artistica. nu pot sa cred ca cineva a putut suferi pentru drama barbatului a sotiei sau a amantei. in sala, cineva langa mine facea poze filmului cu telefonul mobil. Tocmai asta ma deranjeaza la acest tip de cinema: ca spectatorul nu mai vine sa vada un film ci sa memorizeze, sau sa fotografieze (la figurat dar am vazut ca si la propriu) apogeul artei. poate ca nu e neaparat nevoie ca un film sa fie emotie, n-are decat sa fie discurs academic (fiecare intelege menirea cinematografului cum vrea), dar pentru mine, Silent Light este patrat, rigid, pretios, evident cautat, iar Reygadas da impresia ca urmareste cu orice pret sa arate cat e de mare, pardon, MARE.
3. mi-a placut foarte mult Boogie. problema acestui film in cursa pentru premii este subiectul, prea banal. dar mie asta mi-a si placut. de ce sa fie neaparat subiecte grele, gen politica, viata, moarte, dictatura sau iubire? de ce nu si un film ca asta atat de uman, de natural si de formidabil banal. Foarte reusita scena in care se cearta cei doi soti: constructie, dialoguri, actori si tot ce vreti. cea mai autentica disputa conjugala pe care am vazut-o la cinema. fara isterii gratuite, fara trantit usa, atat de reala, ca parca ii vad pe cate unii ofuscati la ideea de a vedea la cinema ceea ce li se intampla acasa. :lol:
Bucur si Marinca foarte buni, ceilalti nu intotdeauna pe faza. spre exemplu in scena din discoteca. in plus mi s-a parut cam expediata si un pic fortata ca sa meraga povestea.
4. despre restul filmelor...
The wave - cum a spus si gionloc didactic pana nu se poate, dar un film util (daca putem sa apreciem filmele si in termeni de utilitate), bun pentru un premiu al Educatiei Nationale. (m-a mirat foarte tare premiul publicului. cam limitat publicul asta.)
Lemon tree - am mai vorbit despre el, nu revin. eu pe asta il vedeam la premiul publicului. dar in fine. e trist daca intr-adevar premiul de interpretare a fost unul de circumstanta. in plus decredibilizeaza festivalul. mie oricum mi-a placut tipul.
Egg - l-am preferat emfazei lui Silent light. Are ceva din stilul filmelor lui Nuri Bilge Ceylan. chiar asa, e destul de surprinzatoare lentoarea filmelor turcesti in raport cu imaginea dinamica pe care o avem despre turci. povestea nu lipsita de interes. frumoasa conexiunea dintre cele doua personaje, actorii carismatici si convingatori. nu pot sa spun ca m-a dat gata, dar am preferat simplitatea lui.
nu am vazut filmul tailandez.
It's Hard to Be Nice - singurul film de la care am iesit din sala inainte de final. mi s-a parut amatoresc, stangaci (iti dadea impresia ca actorii se plasau singuri in fata camerei ca la sceneta), jocul actorilor foarte apasat, copilaresc. chiar m-am intrebat ce cauta filmul asta la un festival. poate la unul al incepatorilor.
Am ratat Elevator si Razboi pe calea undelor.
La anul sper la mai mare.
|