|
Nu l-am ocolit - pur si simplu n-am simtit nevoia sä-l mentionez, pentru cä marile mele iubiri sunt "Primul cerc" si "Pavilionul cancerosilor". Desi indiscutabil splendid, "O zi in viata lui Ivan Denisovici" m-a tusat mai putin. Poate cä, asa cum spuneai, si aici survine o undä de subiectivism.
Apropo, am väzut pe ARTE, în ziua înmormântärii, un documentar din care reiesea cä Soljenitîn stäpânea foarte bine si virtuozitätile stilistice (de tip "vitraliu", inclusiv folosirea cu mäiestrie a arhaismelor, regionalismelor si chiar a unor cuvinte inventate - în interviu, el explica despre aceastä mare mobilitate a limbii ruse), pe care le-ar fi folosit uneori pe parcursul "Rotii rosii". Deci, teoretic, as tinde sä cred cä le avea si ca virtuoz al stilului - dar, cum "Roata rosie' încä n-am citit-o (la Geneva, mätusä-mea tocmai i-o fäcuse cadou, editie integralä, sotului ei), si cum eu habar n-am de rusä si nici n-o voi mai înväta vreodatä, aici mi-e imposibil sä-mi formez o opinie proprie.
|