[ricutza]

dupa ce in ultimile spatmani am devorat cartile Philip Pullman: "The Subtle Knife" si "The Amber SpyGlass" din trilogia Northern Lights, care sunt suficient de usurele cat sa le citesti vara si contin si destule trimiteri filozofice cat sa nu-ti para rau ca ai citit vreo 1000 de pagini, am trecut la "Monstri invizibili" de Palahniuk. Cartea ceva mai serioasa si sumbra, a fost tocmai buna sa ma readuca din multitudinea de universuri ale lui Pullman, si l-a pozitionat pe Palahniuk undeva in topul listei de autori preferati, motiv pentru care am achizitionat ieri si Strangers than Fiction.
Ciudat e ca in topul autorilor mei preferqati se afla si mai sus amintita Tracy Chevallier care este oarecum la polul opus fata de Palahniuk. Probabil ca aceste gusturi ciudate pe care le posed au ca justificare faptul ca probabil dupa o doza de pesimism am nevoie si de ceva optimism ca sa nu-mi tai taiem totusi venele.
Cum insa am citit tot ce-a scris Tracy pana acum, dupa Monstrii lui Palahniuk am decis sa experimentez serviciile Florinei Ilis si a sa "Cruciada copiiilor", care deocamdata constituie o surpriza placuta, chit ca as fi preferat sa nu vad inspirarea din David Lodge de pe prima pagina.