multumesc tuturor.
cineva, mai devreme, se mira de ce ne preocupa moartea "unui ingrijitor de cai de la Buftea".
la fel de bine, altcineva s-ar putea sa se intrebe de ce v-ati gandi voi, macar o secunda, la moartea tatalui meu.
sau de ce am anuntat acest lucru aici, intr-un loc public.
sau de ce simt acum nevoia sa ma uit la toate comediile bune din lume, sa joc cele mai tari jocuri video, sa ma imbat, sa ma apuc sa citesc despre astronomie, despre istoria numarului de aur si altele...
pentru ca viata e...atat de...cum? cum e viata si cum trebuie traita?
