|
sper sa nu va suparati ca ma bag si eu in discutie, dar am intalnit destul de des argumentele lui mister movie, asa ca tre sa zic o vorba. Ciudat e ca astfel de remarci vin din partea romanilor, nu din afara. N-am auzit nici un francez plangandu-se ca s-a saturat de jelania din filmelor romanesti.
Intr-un fel inteleg punctul de vedere al lui Mister Movie, dar am senzatia ca se blocheaza la un element de suprafata, neesential. Este adevarat ca filmele astea ar putea sa creeze o imagine mizerabilista despre Romania. Dar cei care isi formeaza aceasta impresie sunt cei care nu le-au inteles, sunt cei care raman la un nivel superficial de perceptie. Nu ca ar fi nevoie de cine stie ce putere de patrundere ca sa iti dai seama ca filmele astea nu sunt neaparat despre sistem, dar cred ca unii pleaca din start cu niste prejudecati si pur si simplu nu mai vor sa vada si altceva. E clar ca e si ceva despre sistem (communist, medical) dar nu e esential.
Iar pt ca niste filme sa devina clisee, ar trebui sa existe mult mai multe decat ce a produs noul val din 2001 incoace. Aici sunt de acord cu als, ca ar mai fi loc si de altele fara problema. Pana la urma nici nu conteaza subiectul ci ce anume spui despre el, cum il tratezi, ce transmiti. Iar filmele minimaliste sau cum le mai ziceti, sunt mai degraba povesti individuale, ele spun ceva despre autorul lor, despre obsesiile lui, despre preocuparile lui, despre o experienta intima in care cei mai multi ne recunoastem.
De ce nu au ales alte subiecte, de ce un mos cu ulcer ? nu pot eu sa raspund cu certitudine in locul autorilor, dar poate ca mosul e mult mai credibil pentru a exprima starea de psihoza pe care o simte autorul, pentru ca e mai realist. Daca ar fi fost un tanar critic de film pe moarte ar fi iesit altceva : poate melodrama, poate comedie, poate ambele, oricum nu asta era scopul.
Iar in 432 forta filmului sta tocmai in tonul echilibrat al povestii. Mie mi se pare ca fetele alea nu o duceau chiar asa rau : se descurcau ca orice roman pe vremea aia. Cat despre camine, doar daca nu ai stat vreodata in camin, poti sa le contesti realismul. Ba chiar ar fi putut arata mai mult si mai rau. Nu stiu daca Mungiu s-a fortat ca sa mentina acest ton just, sau caminele pe vremea aia aratau mai bine ca in perioada post comunista, dar eu cred ca ar mai fi mers si niste cadre pe la dusurile fara lumina.
In plus, Mister Movie, cred ca folosesti gresit expresia ‘santaj sentimental’. Nici mungiu nici puiu nu ne scot ochii cu patosul, cu mizeria, nu cred ca a bocit cineva la filmele astea. Ramai cu un nod in gat angoasant la finalul mdl si nu de mila lui, ci fata de propria ta conditie umana. Si mungiu si puiu pastreaza o distanta fata de personaje, fata de subiect, fata de mediu, si de sistem, nu judeca pe nimeni si nimic, asa incat esti liber sa crezi ce vrei. Chiar si faptul ca e vorba despre exploatarea unor clisee. Dar in cazul asta, eu cred ca e o viziune foarte rastransa
|