|
Da, leo, aici sint de acord cu tine. O mare parte din cineastii de azi care fac filme dure sint oameni care nu au trait viata adevarata pe cont propriu, multi s-au nascut si traiesc si acum in bule de clestar, in care praful si mizeria romaniei adevarate nu ajung, sau, in cel mai rau caz, duc un trai burghez si comod. Au nevoie de mizerie in film ca sa se simta completi. Aproape ca stiu totul despre ei cind le vad filmul.
Iti garantez, daca cristi mungiu era femeie, nu facea niciodata 432. Dar probabil e bine ca l-a facut, pentru multi, filmul lui ofera acel sentiment necesar de closure, pe care alte filme l-au oferit altora.
Daca in sufletul tau si al altora nu mai intra aceste momente de sublim imi pare rau, noi, cei care continuam sa credem in frumusete si stim ca adevarul nu e intotdeauna egal cu uritenia, pentru ele traim.
Nu vreau sa regasesc mizeria si pe ecran, pentru asta exista cosul de gunoi si mopul.
Si in alta ordine de idei, ce faci cu un film ca Ghidul autostopistului galactic? N-o fi "cinema", da' e un film superb, are tot ce ti-ai putea dori intr-o dupa amiaza cind vrei sa te amuzi si sa asisti la o poveste frumoasa.
Nici nu stiu ce sa admir mai intii, povestea, personajele, scenariul, regia, efectele speciale, productia perfecta, unitatea tuturor acestor elemente, umorul nebun?
|