Ehe...
Cum l-am cunoscut eu prima oarä pe Pruteanu...
1992, redactia "Evenimentul zilei". Intru la el în birou si zic:
- Bunä ziua. Prietenul nostru comun, domnul Radu Ion Zilisteanu, m-a rugat sä vä transmit, textual, intonal, dictional si facial, urmätorul mesaj:
"Che fash bäh bhoule bäh? :shock: Mhai eshh bäh :o lha shchoala de-nhapoiaci minthal?" :w00t:
Pruteanu: :huh:
- Te rog sä-i transmiti din partea mea urmätorul räspuns:
"AYNRRGHHH!" 
Dupä câteva zile, îl väd la bufet, zic:
- Vreo comunicare nouä pentru domnul Zilisteanu?
Zice:
- Da. Acum, pentru cä tocmai am mâncat, si mä simt bine, îi trimit o interjectie cordial-simpäticoasä:
"PYEWWNGGG!" 
:happy:
Peste câtiva ani, mi-am luat video si, pe toate cozile casetelor pe care-mi trägeam filme, adäugam grämäjoare de editii din "Doar o vorbä
sät-i mai spun" - era faza de vârf, când pastilutele erau excelente! Si acum râd de mä präpädesc, când mi-o amintesc pe aia cu caietele "Dragos" si personajele din ele: Ama, Mumu, Nanu si Amun - inclusiv drägutul de Oromo, dar despre care autorii ne preveneau: "Oromo nu e om"...! :sleep: Collins era asa de amuzat, cä se si amorezase de el pe chestia asta si-i zicea "Pruti".
Dormi în pace, Pruti. Dumnezeu sä te ierte.