|
De foarte mult timp mi-am dorit sa vad acest film, cumparat odata cu un ziar, dar nu am apucat. In seara asta, am gasit in fine acest timp. Imi pare rau ca nu l-am vazut pina acum si ca nu i-am facut in acest fel reclama meritata, pentru ca este, categoric si fara drept de apel, CEL MAI BUN FILM ROMANESC pe care l-am vazut in viata mea.
Niciodata nu am crezut ca am sa ma pot uita la un film de doua ore jumate cu o gara prafuita, scris si regizat de niste romani, si nu numai ca nu am sa ma plictisesc, dar o sa-mi placa enorm fiecare secunda.
Am citit cronica lui pitbull si, da, e foarte buna, dar pe mine nu m-au deranjat nici un gram nici micile inadvertente, neglijente sau scapari, pentru are si este atit de mult incit nimic din toate astea nu mai conteaza.
Indraznesc chiar sa afirm ca e cel mai bun si mai profund scenariu al unui film romanesc, are atitea straturi cite nu stie nici caranfil sa faca, mai ales la nivelul asta de adincime si de intelegere a lumii noastre. Sigur, se poate spune ca scenariul a fost scris in trei - de cristian nemescu, tudor voican si romania insasi.
Pur si simplu m-a bulversat - de ce nu au urlat criticii si presa ca e chiar atit de extraordinar, sa stiu si eu? S-a pus accentul pe povestea tragica, dar nu si pe faptul ca realmente am pierdut cel mai talentat regizor pe care l-am avut vreodata.
Imi pare foarte rau ca acest om, care a stiut ca nimeni altul sa arate micile chestii definitorii pentru noi (dar nu cum fac multi care vor sa aiba succes rapid afara, prezentindu-ne ba ca "raiul gainilor", ba ca "babe comuniste", pe noi facind misto de noi si incriminindu-ne nonstop, spre deliciul vesticilor, pentru ca sintem si avem o tara de rahat) reusind sa le transforme insesizabil in momente de duiosie pura cum eu nu am mai vazut in filmul romanesc, nu mai este. Dar cred ca trebuie sa multumim pentru faptul ca a fost. Si sa-i dam filmul la tv, cel putin o data pe an, ca sa ne vedem in cea mai buna si adevarata oglinda in care ne-am vazut vreodata.
|