E unul din cele mai mangaietoare folk-uri romanesti. (Spre rusinea mea nici nu mai sunt sigur al cui Alifantis o fi)
"Dar Otilia, Melule?
Cin-sä fie, Melule?
Asta-i simplä, domnule!
Miorita-i, domnule!
Si Gäbita, Melule?
Asta cine-i, Melule?
Ungureanul, domnule,
Si vrânceanul, domnule!
Doi într-una, domnule!"
Apoi daca nu cumva intreaga ta compozitie e facuta aleatoriu, sa stii ca eu am spus exact contrariul: ca in timp ce Gabita e un personaj forsterian plat, adica simplu si neschimbat d'a capo al fine, Otilia este opusul, fiind...doi intr'unul.
Ca doar nu vrei sa spui ca Otilia din inceput e o candidata perfecta la...sinucidere - asa cum a devenit in modul cel mai evident in final.
Sau nici asta...nu a(t)i observat?!
:love: Siiii m'am indra-gos-tit de tiii-ne! De tiii-ne! De tiii-ne! De tiii-ne! :love:
_______________
* Rog pe judecatorul meu de ocaziune sa-si sobozeasca si dansul ultima sentinta in chestiune - anume daca si aici am aberat.
__________________
Cand apar, mai intai apar mentalitatile, si dup'aceea institutiile.
Cand dispar, e taman pe dos.
Melus Negrescu
|