Sunä frumos - da' asta-i poezie, n-are nici în clin, nici în mânec cu realitatea. Cä nici pe mine nu mä opreste nimeni sä improvizez, la o adicä:
Patru, trei, la urmä doi,
Filmul cel iubit de noi!
Filmul lui Cristian Mungiu
Mai curând sau mai târziu,
Ne aratä un crochiu
Despre evul belaliu.
Mentioneazä si familia,
O urmeazä pe Otilia,
Nu contine nici un tril, ia,
Din "Bärbierul din Sevilla".
O problemä de alcov,
In tonuri maro si mov,
Ca pictatä de un fov,
Pentru Vlad cel Ivanov.
Tras pe film de Oleg Mutu
A luat pumnu', flegma, sutu',
Criticându-l tot rebutu'
De la Tisa pân-la Prutu'.
Insä, demn de-o Mater Alma,
Nu l-a afectat sudalma
Prävälitä tot de-a valma,
Cäci de Aur a luat Palma!
Adicä asa cum faci tu prozä poeticä, pot si eu sä încropesc niste versulete absurde de mai mare dragu' - da' ce-am rezolvat? Topicul de poezie e la "Cafenea" - aici analizäm filme.
|