|
e de bun simt si ilustrativa/demonstrativa urmatoarea paralela:
- eu m-am dus la piata.
- eu mi-am luat haina de pe cuier.
- tu te-ai dus la piata.
- tu ti-ai luat haina de pe cuier.
- el/ea s-a dus la piata.
- el/ea si-a luat haina de pe cuier.
- noi ne-am dus la piata.
- noi ne-am luat hainele de pe cuier.
- voi v-ati dus la piata.
- voi vi-ati luat hainele de pe cuier.
- ei/ele s-au dus la piata.
- ei/ele si-au luat hainele de pe cuier.
e usor observabil ca acolo unde este implicata si o posesie se modifica forma scurta a pronumelui. de altfel e logic sa existe o diferentiere acolo unde se poate, iar in cazul persoanei a II-a plural se poate: "v-" & "vi-"
cel mai bine se poate face paralela cu persoana I singular ("m-" si "mi-") pentru ca ambele forma sunt constituite dintr-o consoane plus-minus un "i".
voua va suna bine: "eu m-am luat haina de pe cuier"? la fel cum nici mie nu imi suna mie : "voi v-ati luat haina de pe cuier" !
|