Faci niste corespondente fortate, neinspirate si paralelismul tau sfarseste prin a deveni extrem de pueril. A concepe un slogan care sa potenteze impactul pe care il are deja formula(magica
) "Cinemagia" este extrem de dificil insa a spune ca o dai in SF(asocierea ta SF-magie este nefericita) daca decizi sa mergi pe un tip de slogan care sa preia si sa modeleze inventiv al doilea termen al hibridului Cinemagia este exagerat.
Magia este vecina mai degraba cu sacralitatea(si cu un anume ritual), cu extraordinarul, cu RELIGIOZITATEA, cu fanatismul si de aici s-ar putea scoate ceva care sa exprime fidelitatea cinemagicienilor fata de mirobolanta forta de a cuceri a celei de-a saptea arte. SF-ul(science-fiction) face referire la un univers imaginar oarecum tehnic.
Ma bucur ca ai pomenit de Zaraza(pt. adevaratii domni). Acesta este un exemplu de campanie care a spus pe sleau ca nu vizeaza decat o minoritate
pe care a prezentat-o ca si cum ar fi fost privilegiata. Efectul nu este doar unul de configurare a unui public consumator eminamente si exclusiv elitist(ar fi deplasat sa ne imaginam ca toti cei care beau vin Zaraza sunt cititori de Kafka) ci si unul prin care un posibil consumator din randurile submediocritatii intelectuale si-ar putea spune(poate in subconstient) ca pt. simplul fapt ca
si el bea vin
d-asta de domni poate fi considerat la randul sau "un adevarat domn". Pe scurt, toparlanii pot fi stimulati sa-si depasesca conditia prin consumul de Zaraza.
Ca sa lasam deoparte toata hermeneutica asta semidocta a strategiilor de marketing, vreau sa ma refer la o problema pe care ai mentionat-o fara a o dezvolta. Care sunt consumatorii de Cinemagia? Vad ca sustii ca nu sunt din randurile celor care ar utiliza cuvinte ca vrajeala sau smekerie.
Tentativa ta lamentabila de a ma ironiza si a ma categorisi drept un nedemn utilizator de servicii oferite de acest site este un exemplu clar de ingamfare specifica celor cu idei fixe si prafuite ridicate la rangul(cvasireligios) de dogme. Faptul ca apelez la cuvinte din registrul jargoanelor nu inseamna ca sunt incapabil de a exprima ceva semnificativ si ca incerc prin asta sa lansez un "hit de vara". Poti sa consulti si ceva din domeniul literaturii daca nu esti convins ca relatia dintre forma si idee este mult mai complexa decat ne-o prezinti tu. Cel mai la indemana este Arghezi si conceptul de "estetica a uratului"("Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumuseti si preturi noi"). Trivialul, grotescul, obscuritatea pot fi metamorfozate printr-o justa si ingenioasa prelucrare in "frumuseti". Tot ce-am scris mai sus se poate gasi in manualul de a 12-a asa ca nu este foarte complicat(se mai poate dezvolta tema si introducandu-se conceptele de "alchimia verbului" si "categorii negative"-Hugo Friedrich). Daca Henry Miller sau Cartarescu apeleaza la cuvinte licentioase asta spune ceva despre "ce fel de oameni/scriitori pt. vulgul barbar" sunt ei? Decat sa facem rime infantile de copii amorezati in clasa a 6-a gen "Cinemagia-Bucuria" mai bine cautam un slogan adevarat(nu neaparat ca al meu care are defectele sale).
In privinta continutului 'umoristic-sf" al termenului CINEMAGIA, nu cred ca ai dreptate. Este un cuvant compus cu valoare de calambur si foarte reusit dpdv al impactului. Nu e nimic neserios, nimic care sa oblige la utilizarea unui slogan "la locul lui", cuminte. Normele astea vetuste care vad ca-ti altereaza si gandirea "manageriala" pot fi reduse la formulele consacrate de "asa ceva nu se cade" sau "nu se cuvine sa facem asa". Inlaturand din fasa tot ceea ce are umor nu faci decat sa amputezi orbeste posibile variante ideale. Umorul nu este apanajul prostimii, ci al inteligentei. Daca nu esti convins, iti reamintesc doua vorbe de duh(dupa tine cred ca ar fi sarace cu duhul) rostite de G. Calinescu: "Un mare intelectual se intampla adesea sa fie si un mare copil" si indemnul pe care il adresez si forumistilor ce cauta un slogan:"Fii extravagant. Numai prostii sunt seriosi.".