|
Odatä, la un târg, mä plictiseam si am deschis din curiozitate o "carte" a lui Tätuka Ilici. Si brusc, parcä mi-a tras cineva heblul în cap. BEZNA mi s-a fäcut în minte! Gol, vid! Dupä scurt timp, când partenerul de editurä mi-a spus ceva, m-am trezit. Am väzut cä parcursesem câteva pagini (douä, trei... nu mai stiu.) Si am devenit constient si de ceea ce-am descris mai sus.
Har Domnului, existä atâtia veleitari care umplu hârtia cu platitudini, truisme, betie de cuvinte si vid de idei, limbaj de lemn (inevitabil!) si interminabile redescoperiri ale rotii (sau, cum constatä Cornel, ale marketingului politic). Da' la Bunicuta, au atins un efect de-a dreptul paranormal! Te zombificä!
|