Prima care-mi vine în minte e muzica de la "Petrolul, pruncul si ardelenii", al treilea din celebra serie - o muzicä eletronicä de respiratie amplä, bine calchiatä peste cäläretii pe care-i plimba Pita pe dealuri, încercând sä imite (cam zadarnic) peisajele Vestului Sälbatic. Dar, din päcate, tema principalä a melodiei era preluatä vizibil (au, mai bine zis... audibil) din Vangelis.
Asemenea "Intâlnirea", de Sergiu Nicolaescu - din nou muzicä bunä, si care în final folosea bucäti întregi din altä compozitie (nu mai stiu a cui, dar tin minte cä recent s-a comentat chiar aici, pe forum - într-un topic despre copyrighturi, pare-mi-se).
Cä tot suntem la Enescu, o muzicä a lui atât bunä cât si originalä a fost a specttaclului "Caligula" de la T.N.B. (Camus / Horea Popescu) - inclusiv o partiturä la fierästräu).
Personal, marile mele iubiri cinematografic-componistice sunt Tiberiu Olah si Richard Oschanitzky.
Nu era räu nici Temistocle Popa - mä rog, comercial cât cuprinde, dar asa si trebuie, mai ales când muzica e menitä sä sporeascä valoarea unor filme nule ca stil si continut.
Excelenti, Florian si Cristian Nanu (de-aia i-am si luat la ambele mele filme, insistent!) Au lucrat la "Niste bäieti grozavi," (Cornel Diaconu, 1987), adusi în locul lui Andrei Tänäsescu, care ratase total partitura, apoi la "De ce are vulpea coadä" (Diaconu, 1988), "Autostop" (Mihnea Columbeanu, Valeriu Drägusanu, Radu Caranfil, 1988), "Neînvinsä-i dragostea" (M. Columbeanu, 1993).
|